Peste 50 de şefi de state şi de guverne şi-au anunţat prezenţa la summit-ul de la Bucureşti.
Summit-ul NATO, care se va desfăşura între 2 şi 4 aprilie la Bucureşti, este cea mai importantă reuniune a şefilor de state şi de guverne organizată vreodată în România. În afara delegaţiilor din cele 25 de ţări membre NATO, la summit vor veni reprezentanţi a 23 de parteneri ai NATO, plus delegaţii din Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania, Singapore, precum şi oficiali de la Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană. În total, delegaţiile oficiale vor cuprinde peste 3.000 de oameni. Până pe 20 martie fusese confirmată participarea a 24 de şefi de stat şi a 26 de prim-miniştri. Mai mult, este prima dată când un secretar general al ONU, funcţie deţinută acum de Ban Ki-Moon, va fi prezent la un summit NATO.
Program preliminar
Summit-ul începe pe 2 aprilie cu un dineu de lucru la Palatul Cotroceni, în format restrâns, unde vor fi negociate ultimele poziţii. Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, la care participă doar ţările NATO, va avea loc pe 3 aprilie dimineaţa, apoi la prânz se va desfăşura reuniunea Consiliului Parteneriatului Euroatlantic, formatul la care participă cei 23 de parteneri pentru pace împreună cu cei 26 de aliaţi, iar în seara de 3 aprilie va avea loc reuniunea legată de formatul ISAF (International Security Assistance Force), care a consacrat misiunea din Afganistan şi care va include toate ţările aliate, toate ţările partenere pentru pace care sunt prezente în Afganistan plus ţările care nu au o formulă de parteneriat cu NATO, dar sunt prezente în Afganistan (Australia, Noua Zeelandă, Iordania, Japonia), precum şi organizaţiile internaţionale care se află în Afganistan (Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană).
În dimineaţa de 4 aprilie va avea loc Consiliul NATO – Ucraina şi la prânz consililul NATO – Rusia. Pentru asigurarea asistenţei medicale în timpul summit-ului au fost contactate Spitalul Militar Central, Spitalul de Urgenţă, Spitalul Universitar, Spitalul „Matei Balş“ şi Spitalul Elias. Clădirile care vor fi folosite pentru diferite activităţi pe parcursul desfăşurării summit-ului vor fi, pe lângă Palatul Parlamentului, Palatul Victoria, Ateneul Român, Cercul Militar, Muzeul Naţional de Istorie şi Palatul Cotroceni.
Ce urmăreşte România la summit
„Lista dorită a rezultatelor cuantificabile“ urmărite de România cuprinde, potrivit ministrului de externe, Adrian Cioroianu, chestiuni care vizează interesul naţional al României. În primul rând, ţara noastră doreşte extinderea cuprinzătoare a Alianţei cu toate cele trei state candidate, Albania, Macedonia şi Croaţia. „Astfel s-ar întări flancul sudic al NATO şi s-ar extinde aria de securitate“, consideră Cioroianu.
În al doilea rând, România doreşte trecerea la o etapă superioară a relaţiei dintre NATO şi cei trei parteneri din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru. De asemenea, potrivit şefului diplomaţiei, România are un interes direct în ancorarea euroatlantică a Ucrainei şi Georgiei, care speră să primească la summit Planul de acţiuni pentru aderare (Membership Action Plan).
